Acestea sunt efectele pe care le au emoțiile negative asupra sănătății tale. Fiecare emoție negativă îți afectează un anumit organ

Emoțiile îți afectează bunăstarea personală, cine ești ca individ, abilitățile de comunicare, felul în care trăiești și poziția ta în societate.

Confruntarea cu emoțiile, în special cu sentimentele negative, este necesară pentru supraviețuirea ta. Pe termen lung, emoțiile care sunt păstrate în interior pot izbucni în cele din urmă într-un dezastru. Deci, este întotdeauna important să le exprimați.

În zilele noastre, sănătatea emoțională bună este extrem de rară. Emoțiile negative precum frica, mânia, stresul, gelozia, îndoiala și ura vă pot afecta sănătatea în mare măsură.

Incidente precum trecerea printr-o căsnicie tumultoasă, concedierea de la un loc de muncă, confruntarea cu moartea unei persoane dragi sau întâmpinarea unor probleme financiare pot fi dăunătoare și pot face ravagii asupra emoțiilor și stării tale mentale și, la rândul lor, îți pot afecta sănătatea.

Iată modul în care emoțiile vă dăunează sănătății:
Furie
Furia este definită ca un sentiment intens care se simte ca răspuns la momentele în care ești rănit, dezamăgit, frustrat sau amenințat. Este bună pentru sănătatea dumneavoastră dacă este abordată rapid și exprimată într-un mod sănătos. Însă, de cele mai multe ori, furia este dăunătoare sănătății tale.

Furia provoacă un risc crescut de boli cardiovasculare.
Furia intensifică reacția de „luptă sau fugă” în organism, ceea ce duce la secreția excesivă de hormoni de stres cum ar fi cortizolul, adrenalina și noradrenalina.

Acest lucru face ca amigdala creierului (o zonă implicată în trăirea emoțiilor) să reacționeze excesiv, împingând astfel mai mult sânge în lobul frontal (zona responsabilă de raționament).

Procesul dumneavoastră de gândire poate fi perturbat de excesul de sânge din zona raționamentului. Acesta este motivul pentru care oamenii spun că „furia te orbește”. Te poate face să îți arunci laptopul, telefonul mobil sau orice alt obiect pe care îl ai în mână în acel moment.

În afară de aceasta, furia duce și la strângerea vaselor de sânge, ceea ce duce la o creștere a ritmului cardiac, a respirației și a tensiunii arteriale. Dacă acest lucru se întâmplă frecvent, provoacă uzură pe pereții arterelor. Energia ta poate, de asemenea, să izbucnească temporar, blocând astfel zona creierului care ajută la distingerea a ceea ce este bine și rău.

Pentru a vă gestiona furia, includeți exerciții fzice în rutina zilnică, învățați tehnici de relaxare și chiar ar trebui să beneficiați de consiliere.

Tristețe sau Durere
Tristețea este cea mai durabilă emoție. Slăbește plămânii, provoacă oboseală și dificultăți de respirație, ducând astfel la crize de astm bronșic sau diverse alte afecțiuni bronșice.

În plus, depresia îți poate distruge pielea, poate provoca constipație și un nivel scăzut de oxigen în sânge. Persoanele deprimate tind să slăbească sau să se îngraşe mai uşor sau să devină dependente de droguri sau de alte substanţe nocive.

Nu-ți ține în frâu lacrimile când te simți trist și stresat. Lasă-le să curgă pentru a elibera emoția.

Gelozie și invidie
Gelozia, invidia și frustrarea îți lovesc direct creierul, ficatul și vezica biliară.

Îți perturbă atenția, capacitatea de gândire și de vedere și te face să ratezi lucrurile care apar chiar în fața ta.

Gelozia creează depresie, stres și anxietate, care au ca rezultat o supraproducție de adrenalină și noradrenalina în sânge. În afară de aceasta, poate împiedica și detoxifierea; slăbește imunitatea; crește tensiunea arterială, ritmul cardiac, colesterolul și nivelul de adrenalină; provoacă insomnie și afectează digestia.

Stres
Stresul ușor poate fi bun pentru sănătatea ta și te poate ajuta să faci totul mai bine, deoarece îți pune corpul în alertă.

Însă, atunci când stresul este excesiv, poate duce la astm, ulcere, hipertensiune arterială și sindrom de colon iritabil.

Stresul contribuie la apariția bolilor de inimă, deoarece provoacă creșterea tensiunii arteriale și nivelul de colesterol.

De asemenea, încurajează comportamente și obiceiuri nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea, fumatul și inactivitatea fizică – care pot deteriora pereții arterelor și pot provoca probleme cardiace.

Stresul poate duce la numeroase alte afecțiuni de sănătate, inclusiv:
Boli ale tractului digestiv, inclusiv gastrită, ulcere gastrice și duodenale, colită ulceroasă și colon iritabil
Probleme astmatice
Ulcere bucale și uscăciune excesivă
Probleme mentale, cum ar fi dureri de cap, insomnie, modificări de personalitate și iritabilitate

Hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
Căderea excesivă a părului și chiar chelie
Dureri spasmodice și dureri musculo-scheletice, gât și umeri, dureri lombare, dureri musculo-scheletice și diverse zvâcniri musculare minore și ticuri nervoase
Probleme cutanate, cum ar fi psoriazisul și eczema

Singurătate
Singurătatea poate determina o persoană să plângă și să intre într-o melancolie profundă, creând astfel probleme ale plămânilor, blocând circulația corectă a sângelui și a oxigenului în tot corpul.

Singurătatea provoacă depresie, care vă afectează și mai mult nivelul tensiunii arteriale și calitatea somnului. Poate chiar dăuna sistemului imunitar.

Anxietate
Anxietatea acută vă poate accelera respirația, precum și ritmul cardiac, concentrând fluxul de sânge către creier acolo unde aveți nevoie. Acest lucru poate fi bun pentru sănătatea ta.

Pe de altă parte, dacă anxietatea devine parte din viața ta, îți poate afecta sănătatea mentală și fizică.

Simptomele anxietății includ greață, dificultăți de respirație, durere, slăbiciune sau amețeli care nu au o cauză fizică aparentă.

Anxietatea afectează stomacul, pancreasul și splina, ducând astfel la probleme precum constipația, digestia necorespunzătoare și colita ulceroasă (inflamația intestinului gros). De asemenea, vă poate expune unui risc mai mare de a dezvolta o serie de afecțiuni medicale cronice.

Frică
Frica vă poate alunga fericirea, încrederea în sine, moralul și credința. De multe ori duce la anxietate, care vă poate epuiza glandele suprarenale, rinichii și, uneori, chiar și sistemul reproducător.

În unele situații, frica provoacă o scădere a ritmului respirator și a circulației sângelui, ceea ce duce în continuare o stare de stagnare în corpul tău și astfel mâinile și picioarele tale sunt literalmente înghețate de frică.

De asemenea, poate duce la urinare frecventă și la diverse alte probleme legate de sănătatea renală.

Frica extremă provoacă boli și dureri în glandele suprarenale, zona inferioară a spatelui și rinichi, precum și tulburări ale tractului urinar. La copii, frica poate fi exprimată prin enurezis.

Şoc
Șocul este o expresie a traumei cauzate de o situație neașteptată care te pune la pământ, lăsându-te în imposibilitatea de a-i face față.

Echilibrul natural al corpului tău poate fi perturbat de un șoc brusc și acest lucru provoacă frică și hiperexcitare. De asemenea, face ca inima să răspundă la palpitații, anxietate, stres și insomnie.

Efectele asupra sănătății fizice ale traumei sau șocului emoțional pot duce la piele palidă, lipsa de energie, probleme de alimentație și somn, bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, disfuncție sexuală și durere cronică.

Îngrijorarea
Îngrijorarea afectează splina și slăbește stomacul. Provoacă modificări ale funcțiilor neurotransmițătorilor, în special serotoninei. Când îți faci foarte multe griji, corpul tău primește substanțe chimice care îl ghidează să răspundă, stomacul devine slăbit sau deranjat.

Îngrijorarea sau obsesia cu privire la o anumită problemă duce la probleme precum diaree, tulburări de stomac și vărsături, precum și alte probleme medicale cronice. Este, de asemenea, legată de hipertensiune arterială, dureri în piept, îmbătrânire timpurie și imunitate slăbită. De asemenea, perturbă liniștea sufletească și nu te lasă să poți avea un somn liniștit.