Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România

Termenul de analfabetism funcțional a devenit tot mai popular în ultimii ani în România. Acesta este folosit în spațiul public în sens general (indicând lipsa unor competențe de baza de a citi, scrie și de a calcula) sau specific (indicând competențe limitate de a înțelege un text scris la un nivel de bază), pentru a identifica o serie de probleme din sistemul de educație. Publicul din România a devenit mai conștient de acest fenomen în special datorită rezultatelor elevilor români la testele PISA. Aceste teste ne-au arătat că eșantioanele de elevi români testate o dată la 3 ani au performanțe semnificativ mai slabe decât elevii din alte țări din Uniunea Europeană, iar rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 și 45% (ținând cont de variațiile de conceptualizare și de marjele de eroare).

Aceste procente atât de frecvent vehiculate în spațiul public nu descriu corect situația reală din România. Atunci când este selectat eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România pentru a participa la testarea PISA, elevii participanți sunt selectați dintre elevii de 15 ani care sunt înscriși la școală în acel an școlar. Realitatea este că unii elevi au abandonat școala până la acea vârstă (și nu vor fi cuprinși în această selecție). Rata abandonului școlar din România este de aproximativ 15% (mult peste media de aproximativ 10% a UE) și este plauzibil să credem că mulți dintre acești elevi abandonează școala înaintea vârstei de 15 ani.

Elevii care abandonează școala au un nivel al alfabetizării foarte scăzut. De exemplu, în studiul longitudinal în care urmărim de 8 ani nivelul de alfabetizare al unui eșantion de câteva sute de elevi din România, elevii care au abandonat școala au avut performanțe foarte slabe la testele de citire care au fost administrate anterior abandonului. Unii dintre acești elevi nu erau în stare să citească un cuvânt monosilabic după 6 ani de școlarizare, iar dintre cei care puteau să decodeze automatizat o listă de cuvinte, foarte puțini au reușit să răspundă corect la întrebări simple legate de conținutul textului.

Dacă presupunem că majoritatea elevilor care abandonează școala o fac înaintea vârstei de 15 ani și înainte de a atinge un nivel de alfabetizare funcțională, iar procentul de 40-45% de elevi identificați de PISA ca fiind analfabeți funcționali este reprezentativ pentru aproximativ 85% din copiii de 15 ani din România (acei elevi care nu au abandonat școala până la acea vârstă), atunci nivelul analfabetismului funcțional depășește 50%.

Cu toate că aceste cifre sunt dramatice, rata uriașă a analfabetismului funcțional nu este cea mai mare problemă cu care se confruntă sistemul educațional din România. Problema cea mai mare o reprezintă lipsa perspectivei de ameliorare a situației. Am să descriu mai jos trei probleme cu care ne confruntăm și am să sugerez câteva soluții pentru ameliorarea acestora.