La 30 de la moartea tatălui, trei frați au primit cea mai tulburătoare scrisoare de dincolo de mormânt

Jacob, un bărbat de 67 de ani, ducea o viață liniștită și cinstită. Acesta trăia destul de modest, deși crescuse într-o familie bogată. Tatăl său extrem de bogat murise în urmă cu mult timp, însă nu îi lăsase nimic moștenire. Nici lui și nici fraților săi. Totuși, la 30 de ani după moartea lui, bătrânul primește o scrisoare care avea să îi schimbe viața.

Bărbatul se pensionase deja de 10 ani. Fusese muncitor în construcții și toată viața se chinuise să-și asigure traiul. De asemenea, era un membru extrem de iubit și apreciat al comunității în care trăia. Petrecuse mult timp făcând voluntariat și obișnuia să îi învețe pe copii din școlile locale să joace fotbal.

Într-o zi oarecare, Jacob a ieși în fața casei și a verificat cutia poștală. A găsit acolo un plic ciudat, pe care era trecută o adresă necunoscută. Deschide imediat plicul și află că scrisoarea era din partea lui John Douglas, avocatul tatălui său.

„Ce ciudat! N-am mai auzit nimic despre el de 30 de ani.”, și-a zis bărbatul.

În document scria: „Domnule Jacob Green, am fost avocatul tatălui dumneavoastră. El mi-a cerut să vă scriu această scrisoare la 30 de ani după moartea lui. A cerut să vă întâlniți mâine cu surorile dumneavoastră, Elin și Linda, în pădurea de lângă podul vechi. Mai jos sunt instrucțiunile. Surorile tale au primit aceeași scrisoare.”

Jacob era indecis. Nu știa dacă să meargă în pădure sau nu, așa că și-a vizitat un prieten pentru a-i cere sfatul.

“Mă bucur să te văd, dragul meu prieten!”, a spus Karl în timp ce îi deschidea ușa amicului său.

“Totuși, de ce ai venit să mă vizitezi atât de devreme? Se întâmplă ceva?”, a mai întrebat bărbatul, nedumerit.

“Mă cunoști prea bine! Am primit o scrisoare de la avocatul tatălui meu în această dimineață. Uite! Citește-o și tu!”, i-a spus Jacob, în timp ce îi dădea scrisoarea prietenului său.

“Uau! Ce surpriză! Dar care este problema?”, a întrebat Karl.

“Ei bine, nu am povestit nimănui asta de foarte mulți ani. Tatăl meu a fost un om foarte bogat. A condus o afacere de succes timp de câteva decenii. Când a murit, avocatul lui ne-a spus mie și surorilor mele Elin și Linda că nu ne-a lăsat nimic moștenire.”, i-a mărturisit Jacob prietenului său.

Karl a fost șocat să audă asta: „Știam că nu ții legătura cu surorile tale, dar nu mă așteptam ca tatăl tău să fie chiar atât de bogat…”

“Ei bine, nu noi trei nu mai vorbim pentru că ne-am certat mult după moartea lui. Nu ne venea să credem că tatăl nostru chiar nu ne-a lăsat nimic. Ne-am întors unul împotriva celuilalt de atunci…”, a explicat Jacob.

Karl și-a sfătuit prietenul să meargă în pădurea care era specificată în scrisoare. Se gândea că, în felul acesta, se va putea împăca cu Elin și Linda, dar și că va putea afla de ce tatăl lor nu le-a lăsat nimic moștenire.

Bătrânul a ascultat sfatul prietenului său și, a doua zi, a și plecat spre pădure. Surorile sale îl așteptau deja acolo. După ce s-au întâlnit, cei trei au început să urmărească indicațiile de pe copaci până când, într-un final, au ajuns la o colibă mică. Au deschis ușa și au intrat. Acolo era o trapă, de care era prins un bilețel. Era din partea tatălui lor:

„Dragii mei copii, nu v-am lăsat nimic moștenire după moartea mea pentru că știam că o să vă certați pe avere. Mi-am dorit ca fiecare dintre voi să își găsească un țel în viață, să muncească pentru visele sale. Tu, Jacob, ai fost întotdeauna sincer, ai știut ce vrei. Nu ai fi luat vreodată ceva ce nu era al tău și nu îți doreai să te îmbogățești.”

Elin și Linda au început să șușotească imediat. Iacob a continuat să citească:

„Linda și Elin au fost întotdeauna diferite. Vă iubesc foarte mult, fiicele mele, dar știam banii vă vor schimba. De aceea nu v-am lăsat nimic moștenire când am murit. Acum vă rog să treceți unul câte unul prin această trapă să luați ceea ce vă aparține. Voi decideți cine merge primul.”

Cum a auzit aceste vorba, Linda a și făcut un plan. Ea s-a apropiat de sora sa și i-a șoptit la ureche: „Hai să mergem noi mai întâi, să luăm totul și să-l lăsăm pe idiotul ăsta sfânt fără nimic”. Bineînțeles, Elin a fost de acord și i-a spus lui Jacob să-i aștepte rândul.

Bărbatul bănuia că surorile sale vor încerca să facă un astfel de gest, dar oricum, lui nu-i păsa de moștenire. Era doar dezamăgit că Linda și Elin nu se schimbaseră nici după 30 de ani.

Surorile au deschis trapa respectivă și au intrat în încăpere. Au stat acolo aproximativ 30 de minute, iar apoi au ieșit bucuroase, purtând bijuteriile pe care tocmai le găsiseră.

„Poți să mergi și tu, Jacob. Poate mai găsești ceva acolo!”, au spus ele, râzând, în timp ce ieșeau din încăpere.

Jacob a intrat și a descoperit o fotografie cu întreaga sa familie din vremea în care el și surorile sale erau doar niște copii. Aceasta avea ramă de aur. Pe spatele său, bărbatul a găsit și un bilețel pe care scria:

„Dragul meu Jacob, sunt mai mult ca sigur că ai descoperit acest bilet pentru că surorile tale au luat toate bunurile mele din încăpere. Mai jos găsești instrucțiunile pentru accesarea contului meu bancar. Acolo se află toată averea mea reală. Totul îți aparține.”

Bărbatul a pornit imediat către bancă. Acolo i s-a spus că tatăl lui îi lăsase mai mult de un milion de dolari, sumă care i-ar fi putut oferi o viață extrem de confortabilă. Jacob s-a decis, totuși, să doneze o mare parte din sumă școlilor în care obișnuia să lucreze în tinerețe. Cu restul banilor și-a cumpărat o casă mai frumoasă în care să-și poată petrece bătrânețea.

Ce putem învăța din această poveste?

Egoismul nu va atrage niciodată lucruri bune. Elin și Linda, din păcate, nu au devenit persoane mai bune pe parcursul timpului. Acestea nu au dorit să împartă averea tatălui lor cu Jacob și, tocmai de aceea, fapta lor a fost răsplătită ca atare.

Generozitatea, în schimb, atrage chiar mai multă generozitate. Tatăl lui Jacob știa că fiul său este un om bun, mărinimos și tocmai de aceea și-a dorit să-i ofere o recompensă… chiar dacă a făcut-o abia după 30 de ani.