La ce distanță ar trebui să fim pentru a supraviețui unei explozii nucleare?

Au trecut aproape 80 de ani de când două bombe nucleare au fost detonate deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, ucigând cel puțin 129.000 de persoane și provocând efecte devastatoare pe termen lung asupra sănătății, însă acum, lumea este din nou amenințată cu arma nucleară, pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Până în prezent, acestea sunt singurele cazuri în care armele nucleare au fost folosite pentru război, dar realitatea este că în prezent mai există aproximativ 12.700 de focoase nucleare în lume. Așadar, ce s-ar întâmpla dacă ar izbucni un război nuclear?

O echipă de la AsapSCIENCE analizează bombele nucleare pentru a prezice care sunt șansele de supraviețuire în acest caz. Nu există o modalitate clară de a estima impactul unei singure bombe nucleare, deoarece acesta depinde de mulți factori, inclusiv de vremea din ziua în care este lansată, de ora la care este detonată, de dispunerea geografică a locului unde este lovită și dacă explodează la sol sau în aer.

Bomba nucleară și „orbirea fulgerătoare”
În general, există câteva etape previzibile ale exploziei unei bombe nucleare care pot afecta probabilitatea de supraviețuire. Aproximativ 35 la sută din energia unei explozii nucleare este eliberată sub formă de radiații termice. Deoarece radiațiile termice se deplasează cu aproximativ viteza luminii, primul lucru care vă va lovi este o străfulgerare de lumină și căldură orbitoare.

Lumina în sine este suficientă pentru a provoca ceea ce se numește orbire fulgerătoare – o formă de obicei temporară de pierdere a vederii care poate dura câteva minute.

Echipa de la AsapSCIENCE a luat în considerare o bombă de o megatonă, care este de 80 de ori mai mare decât bomba detonată deasupra Hiroshimei, dar mult mai mică decât multe arme nucleare moderne.

Pentru o bombă de această dimensiune, oamenii aflați la o distanță de până la 21 km ar suferi de orbire fulgerătoare într-o zi senină, iar oamenii aflați la o distanță de până la 85 km ar fi orbiți temporar într-o noapte senină.

Ce haine e indicat să purtați în cazul unei explozii nucleare?
Căldura este o problemă pentru cei care se află mai aproape de explozie. Arsuri ușoare, de gradul întâi, pot apărea până la 11 km distanță, iar arsurile de gradul trei ar putea afecta pe oricine până la 8 km distanță. Arsurile de gradul trei, care acoperă mai mult de 24% din corp, ar fi probabil fatale dacă oamenii nu primesc imediat îngrijiri medicale.

Aceste distanțe sunt variabile, în funcție nu doar de vreme, ci și de ceea ce purtați – hainele albe pot reflecta o parte din energia unei explozii, în timp ce hainele mai închise la culoare o vor absorbi.Totuși, este puțin probabil ca acest lucru să facă o mare diferență pentru cei care au avut ghinionul de a se afla în centrul exploziei.

Temperaturile din apropierea locului unde a explodat bomba în timpul exploziei de la Hiroshima au fost estimate la 300.000 de grade Celsius – ceea ce este de aproximativ 300 de ori mai cald decât temperatura la care sunt incinerate cadavrele, astfel încât oamenii au fost aproape instantaneu reduși la cele mai elementare elemente, precum carbonul.

Particulele radioactive pot călători extrem de departe
Dar pentru cei care se află puțin mai departe de centrul exploziei, există și alte efecte de luat în considerare, în afară de căldură. Suflul unei explozii nucleare împinge, de asemenea, aerul departe de locul exploziei, creând schimbări bruște ale presiunii aerului care pot strivi obiecte și dărâma clădiri.

Pe o rază de 6 km de la o bombă de 1 megaton, undele exploziei ar produce o forță de 180 de tone metrice asupra pereților tuturor clădirilor cu două etaje și viteze ale vântului de 255 km/h. Pe o rază de 1 km, presiunea maximă este de patru ori mai mare, iar viteza vântului poate ajunge la 756 km/h.

Din punct de vedere tehnic, oamenii pot rezista la o presiune atât de mare, dar majoritatea oamenilor ar fi uciși de căderea clădirilor, scrie ScienceAlert.

Temperaturile de la Hiroshima au fost estimate la 300.000 de grade Celsius
Ulterior, intervine și otrăvirea cu radiații – și cu precipitațiile nucleare. De exemplu, un studiu de simulare publicat în 2019 a constatat că un război nuclear între Statele Unite și Rusia ar arunca Pământul într-o iarnă nucleară în câteva zile, din cauza nivelurilor de fum și funingine eliberate în atmosferă.

De asemenea, știm că particulele radioactive pot călători remarcabil de departe. Un studiu recent a constatat că resturi de carbon radioactiv provenite de la testele cu bombe nucleare din Războiul Rece au fost găsite până în Groapa Marianelor, cel mai adânc punct al oceanelor lumii.

Pentru moment, toate acestea sunt ipotetice, însă discursul lui Vladimir Putin, în contextul războiului din Ucraina, a îngrijorat populația din întreaga lume.